Nutriţia reprezintă utilizarea optimă a principiilor nutritive din raţia alimentară astfel încât organismul copilului să aibă o creştere somatică (staturală, ponderală) şi cerebrală normale. Nevoile nutritive variază în funcţie de vârstă, sex, constituţia genetică, rata creşterii diferitelor ţesuturi, stadiul maturării, structura corporală, activitatea fizică şi mediul ambiant.

Nevoile energetice la sugar şi copil se calculează în funcţie de consumul caloric pe grupe de vârstă, ţinându-se cont de greutatea ideală, compoziţia corpului, mediul înconjurător, procesul de creştere şi activitatea fizică. Nevoile calorice reprezintă corespondentul cheltuielilor zilnice de energie, în primul an de viaţă fiind cuprins între 90-120 kcal/kg/zi. Limita maximă admisă la nou-născut este de 165-180 kcal/kg/zi.

Necesarul de lichide porneşte de la cantităţi de 100-140 ml/kg în perioada de nou-născut şi se ajunge la aproximativ 180 ml/kg la vârsta de o lună.

În perioada de sugar, necesarul hidric scade progresiv până la 120 ml/kg la un an, 100 ml/kg la 3 ani.

Calculul raţiei hidrice depinde, pe lângă vârstă, de conţinutul caloric al alimentelor (aproximativ 12 ml apă pentru fiecare 100 kcal), de pierderile zilnice şi de compoziţia regimului alimentar. Pierderile zilnice sunt: perspiraţie insensibilă 63-66%, urină 17-23%, materii fecale 3-15%.

Necesarul de proteine este diferit în funcţie de vârstă şi de tipul de alimentaţie:

1,8 – 2 g/kg/zi între 0-6 luni şi alimentaţie naturală

3 – 3,5 g/kg/zi între 0-6 luni şi alimentaţie artificială

2 – 2,2 g/kg/zi după 6 luni;

23 g/zi între 1-3 ani;

30 g/zi între 4-6 ani;

34 g/zi între 7-10 ani;

50 g/zi la adolescenţi.

Necesarul de lipide

✦ nou-născuţii la termen şi cu greutate normală absorb lipidele din laptele uman în proporţie de 95-98%, iar din laptele de vacă 85-90%.

la prematuri absorbţia este în proporţie de 75% din laptele uman şi 60% din laptele de vacă.

raţia alimentară echilibrată în principii nutritive trebuie să conţină:

trigliceride (98%)

▸acizii graşi esenţiali (acidul linoleic, acidul linolenic şi acidul arahidonic).

necesarul de lipide din alimentaţie diferă în funcţie de vârstă:

3 – 6 g/kg/zi la sugar;

4 – 4,5 g/kg/zi între 1-3 ani;

2 g/kg/zi după 3 ani

✦ aportul minim de lipide este de 1,5 g/kg/zi şi reprezintă 35-40% din totalul raţiei calorice.

Necesarul de glucide

aportul alimentar în primul trimestru de viaţă este reprezentat în special de lactoza din lapte.

12 g/kg/zi la sugar şi copilul mic

10 g/kg/zi după vârsta de 3 ani

reprezintă aproximativ 40-50% din valoarea calorică.

Necesarul de electroliţi şi oligoelemente

raţia alimentară optimă trebuie să conţină electroliţi şi oligoelemente în proporţie optimă creşterii:

sodiu 2-5 mmol/kg pentru nou-născut 0,7 mmol/kg la adult

potasiu de 1-2 g sau 1,5 mEq/kg/zi

calciu  180-200 mg/zi în primele 4 luni, scade cu 70 mg/zi între 3-4 ani, apoi creşte la pubertate până la 380-400 mg/zi

magneziu 60 mg/zi pentru sugar, care va creşte la 300-400 mg/zi la adolescent

fierconstituentul principal al hemoglobinei şi mioglobinei necesarul de Fe:

în primele 5 luni de viaţă este de 6 mg/zi

10 mg/zi până la vârsta de 1 an

prematuri aport zilnic de 2 mg/zi şi începând cu vârsta de 2 luni.

laptele matern are un conţinut scăzut de Fe, dar cu o absorbţie de 40% datorită prezenţei lactazei, lactoferinei, acidului ascorbic şi a cantităţii relativ scăzute de cazeină.

Alimentaţia naturală

alimentaţia cu lapte matern a nou-născutului şi sugarului în primele 6 luni de viaţă.

Laptele uman

perfect adaptat nevoilor nutritive ale sugarului

aliment cu o mai mare valoare biologică, conţinând enzime, anticorpi, vitamine şi săruri minerale

asigură o raţie echilibrată în principii nutritive necesare unei creşteri somatice şi cerebrale corecte.

oferă protecţie antiinfecţioasă şi antialergică

consolidează legătura afectivă între mamă şi copil,

are o acţiune anticarcinomatoasă (previne apariţia cancerului de sân la femeia care alăptează)

are un rol protector faţă de enterocolita necrozantă

asigură un transfer pasiv de anticorpi de la mamă la copil

asigură cea mai bună profilaxie pentru prevenirea distrofiei, obezităţii infantile, hipocalcemiei (tetanie), infecţii, diabet zaharat.

conţine modulatori ai creşterii (factori de creştere epidermali şi factori de creştere a nervilor).

Flora intestinală a sugarului alimentat natural conţine bacilus bifidus, bacterie care produce acid lactic şi acid acetic, acizi cu ajutorul cărora scade pH-ul scaunelor. Această floră specifică creşte rezistenţa la infecţii şi inhibă dezvoltarea E. coli, Shigella.

Compoziţia laptelui uman

depinde de stadiul lactaţiei, naşterea prematură, vârsta mamei, începutul sau sfârşitul unui supt, necesarul de lapte al sugarului respectiv, factorii individuali materni.

colostrul se secretă în primele 5 zile după naştere, în cantitate de 10-100 ml/zi, este mai bogat în vitamine liposolubile şi imunoglobuline, având o valoare calorică de 520-570 cal/l.

laptele de tranziţie se secretă între ziua 6-10 şi are o compoziţie în permanentă modificare biochimică şi imunologică.

laptele uman matur

are o compoziţie constantă pe tot parcursul perioadei de lactaţie, cu variaţii moderate, valorile principiilor nutritive fiind:

proteine 9 g/l

glucide 70 g/l

lipide 40 g/l

săruri minerale 2,5 g/l (sarcina osmotică este de sub 80 mOsm/l)

valoare calorică de 690 cal/l

valoarea biologică crescută este datorată:

conţinutului în vitamine şi enzime cu rol atât în digestie, cât şi în apărarea antiinfecţioasă (lizozimul, lipazele, antitripsina, alfa-amilaza, galactozil- transferaza, lactoperoxidaza, ribonucleazele)

modulatorilor de creştere: factorul de creştere epidermic, factorul de creştere nervoasă, factorii de creştere insulin- like (IGF-1), factorul de stimulare a limfocitelor B, sulfhidroxilaza, taurina, factorul bifidus

Stabilirea raţiei alimentare în alimentaţia naturală

În alimentaţia naturală nu există reguli absolute de stabilire a raţiei alimentare. În ultimul timp se acceptă tot mai mult schemele “liberale” de alimentaţie, aşa-zisa alimentaţie “la cerere”. Se recomandă ca nou-născutul să fie pus la sân în primele 3-6 ore de viaţă. Cel mai bun criteriu al unei alimentaţii corecte îl reprezintă curba ponderală, care trebuie să se menţină constant ascendentă, cu un spor zilnic ponderal de 20-30 g. În general această creştere se realizează cu un aport optim de 100 kcal/kg, la un nou-născut la termen alimentat natural şi corect.

Alimentaţia artificială

alimentaţia sugarului în primele 4-6 luni de viaţă cu preparate de lapte praf

Formulele de lapte sunt produse industriale de lapte, obţinute din laptele de vacă prin modificări ale compoziţiei în scopul apropierii compoziţiei de cea a laptelui de mamă. În practica medicală pediatrică se utilizează formule cu o compoziţie care diferă în funcţie de vârsta sugarilor şi copiilor.

Formulele pentru prematuri

sunt adaptate particularităţilor morfo-funcţionale ale aparatului digestiv imatur, ritmului particular de creştere al acestei categorii de nou-născuţi.

sunt îmbogăţite caloric 20-24 kcal/30 ml

conţin proteine în cantitate mai mare 1,8-2,4 g/100 ml

sunt emulsionate, ceea ce simplifică procesele de digestie şi absorbţie

cantitatea de lactoză este redusă la 50%, fapt ce compensează intoleranţa parţială la lactoză a nou-născutului prematur

adaosul de lipide emulsionate (50% trigliceride cu lanţ mediu) compensează insuficienţa secreţiei biliare şi secreţia scăzută de lipază pancreatică

Fortifianţi de lapte matern HMF (human milk fortifiers)

reprezintă un concentrat de substanţe nutritive, săruri minerale şi vitamine folosite doar la copiii alimentaţi natural, cu greutate la naştere mai mică de 1800g

au conţinutul îmbogăţit cu hidrocarbonaţi cu moleculă simplă, uşor absorbabili (creşte valoarea calorică), cu calciu (oferă o mineralizare bună) şi vitamine, în special vit. D.

în condiţii cu totul speciale (curbe ponderale staţionare sau descendente, carenţe nutriţionale marcate) se pot adăuga şi în formulele speciale de lapte praf, însă cu prudenţă deoarece poate să apară o creştere a sarcinii osmotice şi o modificare a tranzitului intestinal

Formule de start pentru sugari

sunt formule de lapte special concepute pentru a acoperi nevoile energetice ale sugarului (67-72 kcal/100 ml)

sursa de proteină este laptele de vacă cu compoziţie apropiată de cea a laptelui de mamă şi anume: proteinele 14-18 g/l, glucidele 65-83 g/l, lipidele 32 g/l

sărurile minerale sunt reduse, ceea ce asigură o osmolaritate mică (sub 400 mOsm/l)

conţinutul maxim de sodiu recomandat este de 12 mEq/100 ml, iar suma ionilor Na+, K+ şi Cl nu trebuie să depăşească 50 mEq/100 ml pentru păstrarea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic

catitatea de calciu este de 70-80 mg/dl, iar raportul Ca/P este menţinut la valori de 1,2-2,2, asemănător cu cel din laptele matern.

formulele de lapte sunt produse îmbogăţite cu vitamine şi oligoelemente: Fe – 12 mg/1 (în unele preparate) cu scopul de a preveni anemia hipocroma; Zn – 0,2 mg/100 ml, Cu – 20 mg/100 ml.

Formule de continuare

proteină din laptele de vacă, sunt recomandate sugarilor cu vârstă mai mare de 4-6 luni, în paralel cu alimentaţia diversificată.

se pot folosi până la vârsta de 1 an

valoare calorică cuprinsă între 60-85 cal/100 ml

proteine în cantitate de 2-3,3 g/100 ml, lipidele 2-4 g/100 ml, glucidele 6,5-8,6 g/100 ml, cu un raport Ca/P de 1,2-1,5

unele preparate au conţinutul îmbogăţit cu Fe: 0,6-0,9 mg/100 ml

Formule dietetice pentru alimentaţia sugarilor

sunt special concepute pentru tratamentul dietetic al unor afecţiuni de cauză digestivă, în special boala diareică acută.

după sursa de proteine, produsele dietetice pot fi clasificate în trei categorii:

1. Produse dietetice care au la bază proteinele din lapte

sunt indicate la nou-născutul şi sugarul care prezintă intoleranţă la lactoză congenitală sau secundară unei infecţii digestive

sursa de glucide este reprezentată de polimeri de glucoză, glucoză, dextrinmaltoză sau amidon

lipidele sunt de origine vegetală sau mixtă, sunt bogate în acizi graşi polinesaturaţi şi în trigliceride cu lanţ mediu, care se absorb uşor fără intervenţie enzimatică

2. Formule din soia

produse care conţin exclusiv lipide vegetale, în aceste produse nu există lactoză

indicate în intoleranţele la lactoză şi în galactozemii

trebuie evitate în tratamentul dietetic al prematurilor, în fibroza chistică şi la sugarii sub 6 luni care prezintă un teren alergic (dezvoltă concomitent alergie la proteinele din laptele de vacă şi laptele de soia)

3. Formule hipoalergice

sunt produse dietetice profund modificate, uşor digerabile şi absorbabile

sursa de proteină este cazeina hidrozilată enzimatic; sursele de glucide sunt polimerii de glucoză, iar cele de lipide trigliceridele cu lanţ mediu

indicate în intoleranţa secundară la lactoză, sindroamele de malabsorbţie, sindrom de intestin scurt, fibroză chistică, în tratamentul alergiilor la proteinele din laptele de vacă

Diversificarea alimentaţiei sugarului

introducerea progresivă de alimente solide şi semisolide în alimentaţia sugarului cu vârsta de peste 4-6 luni în scopul apropierii alimentaţiei acestuia de cea a adultului

Pentru a asigura o creştere staturoponderală adecvată, diversificarea trebuie să se respecte nişte principii generale şi anume:

dieta trebuie să fie echilibrată

introducerea unui aliment nou se va face numai la sugarul sănătos

introducerea fiecărui aliment se va face progresiv şi selectiv

Alegerea primului aliment de diversificare se individualizează în funcţie de particularităţile de dezvoltare ale sugarului. Valoarea calorică a alimentului nou trebuie să fie de aproximativ 65 kcal/100g. Pentru a nu stimula obişnuinţa pentru gustul dulce, polizaharidele (amidonul) au prioritate faţă de zahăr. Cel mai bun criteriu pentru aprecierea succesului în diversificarea alimentaţiei sugarului este urmărirea curbelor individuale de creştere şi dezvoltare şi încadrarea lor în “canalele” de normalitate.

Există controverse în privinţa momentului optim al începerii diversificării.

Diversificarea precoce (2,5-3 luni)

nu prezintă nici un avantaj, favorizând apariţia alergiilor alimentare şi a colonului iritabil.

criticile la adresa diversificării precoce au următoarele argumente:

mucoasa intestinală a sugarului mic este permeabilă pentru unele antigene (proteine, polipeptide), fiind posibilă apariţia unor reacţii alergice

supraalimentaţia stimulează multiplicarea adipocitelor şi obezitatea

proteinele vegetale au valoare biologică mai mică decât cele din lapte

introducerea precoce a făinosului (glutenului) poate duce la apariţia celiachiei

Momentul optim al începerii diversificării (4-6 luni) (opinia majorităţii pediatrilor, acceptată de OMS)

avantajele diversificării la această vârstă:

favorizează dezvoltarea structurilor orale necesare masticaţiei

se accelerează creşterea atât în greutate, cât şi în lungime, datorită îmbogăţirii raţiei alimentare cu vitamine, oligoelemente, săruri minerale şi fibre alimentare

alegerea momentului diversificării este deosebit de importantă, acesta fiind diferit în funcţie de laptele primit anterior de sugar, astfel:

la 6 luni pentru un sugar alimentat la sân sau cu o formulă de lapte adaptată şi vitaminizată;

la 4 – 4,5 luni pentru un sugar alimentat cu lapte praf convenţional sau lapte de vacă.

Alimentaţia copilului mic după vârsta de un an trebuie să ţină cont pe de o parte de particularităţile morfo-funcţionale specifice categoriei de vârstă, iar pe de altă parte de activitatea fizică şi intelectuală diferită şi specifică.

Perioada 1-2 ani

nevoile nutritive şi energetice sunt crescute datorită ritmului sporit de creştere şi activităţii motorii

raţia alimentară se stabileşte după următorii parametri:

necesarul caloric 90 kcal/kg corp/zi

necesarul hidric 90-100 ml/kg/zi

necesarul de proteine 2 g/kg/zi

necesarul de lipide 4-5 g/kg/zi

necesarul de glucide 12 g/kg/zi

raţia calorică va fi acoperită proporţional, astfel 15% proteine, 35% lipide, 50% glucide.

Alimentaţia preşcolarului

Se aseamănă cu a adultului. Nevoile nutritive sunt mari, mai ales datorită activităţii motorii intense.

Necesarul caloric este de 80 kcal/kg/zi, din care proteinele 15-18%, lipidele 25-30%, iar glucidele 55-60%.

Necesarul hidric este de 80 ml/kg/zi.

Necesarul de proteine este de 2 g/kg/zi. Acesta este asigurat în proporţie de 2/3 de proteine de origine animală şi 1/3 de proteine vegetale. Sursele de proteine sunt: laptele, în cantitate de 500-600 ml/zi; carnea de pasăre, vită, peşte, ou care se pot administra în cantitate de 75 g/zi.

Necesarul de lipide este de 2-3 g/kg/zi, se poate asigura din produse precum unt, smântână, margarină şi uleiuri vegetale.

Necesarul de glucide este de 10 g/kg/zi, se acoperă prin pâine şi produse de panificaţie, câte 150 g/zi, paste făinoase, prăjituri, fructe şi legume.

Alimentaţia şcolarului

Nevoile energetice şi nutritive la vârsta de 6-12 ani sunt destinate cu precădere pentru activitatea fizică, intelectuală şi maturarea sexuală.

Aportul energetic necesar este cuprins între 50-60 kcal/kg/zi, din care 15% proteine, 30% lipide şi 55% de glucide.

Necesarul hidric este de 80 ml/kg/zi.

Nevoile de proteine sunt de 2 g/kg/zi, vor fi asigurate în proporţie de 50-60% de alimente de origine animală. Sursele de proteine provin din: lapte de vacă 400 ml/zi, carne 100-150 g/zi, brânzeturi 30-50 g/zi, 1 ou la 2 zile şi proteine de origine vegetală.

Raţia de lipide este de 1,5-2 g/kg/zi.

Necesarul de glucide este de 8 g/kg/zi, va fi furnizat de: pâine, paste făinoase, orez, cartofi, fructe, legume, produse de patiserie şi zaharoase.